Arii protejate de interes naţional
În cadrul judeţului Mureş există 16 arii protejate de interes naţional. Dintre acestea, conform criteriilor IUCN, Scaunul Domnului este monument al naturii, Munţii Călimani este parc naţional având structură de administrare, restul fiind rezervaţii naturale.
Arii protejate de interes local
Prin O.M. nr. 776 din 2007 s-au declarat siturile de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 90%. Conform Manualul habitatelor sunt 19 habitate, din care 5 de importanţă deosebită (Directiva Habitate). Au fost identificate 18 specii de păsări, 9 specii de mamifere, 3 specii de reptile, 6 specii de peşti (inclusiv Hucho hucho), 8 specii de nevertebrate şi 8 specii de plante sunt de interes comunitar.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 / 2007 s-au declarat ariile de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România.
Cadrul realizării reţelei Natura 2000 în judeţul Mureş
Scopul reţelei
Stabilirea unei reţele europene coerente care să cuprindă un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar, în vederea garantării viabilităţii acestora pe termen lung, ca sisteme suport pentru dezvoltarea sistemului socio-economic.
Important: Natura 2000 nu este un sistem de arii naturale strict protejate, ci reprezintă modele reale de dezvoltare durabilă .
Obiectivul reţelei Naturii 2000
Menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor naturale de interes comunitar şi, dacă este cazul, refacerea statutului favorabil de conservare. Multe din siturile Natura 2000 există tocmai datorită felului cum au fost gospodărite până în prezent şi este important ca majoritatea acestor activităţi să continue şi în viitor pentru menţinerea speciei/habitatului.
Baza legală
• Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva “Păsări”)
• Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice (Directiva “Habitate”)
Reţeaua Natura 2000 este alcătuită din:
SAC-uri (Special Areas for Conservation - Arii Speciale de Conservare) desemnate pentru:
• habitate naturale (198 prezentate în Directiva “Habitate”)
• specii sălbatice (peste 800 prezentate în Directiva “Habitate”)
SPA-uri (Special Protection Areas - Arii de Protecţie Specială Avifaunistică) desemnate conform Directivei Păsări pentru aproximativ 200 specii de păsări.
luni, 1 noiembrie 2010
Podişul Hârtibaciului
ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului
Suprafaţa: 246357.1 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Albeşti (34%), Apold (100%), Daneş (74%), Saschiz (52%), Sighişoara (33%), Vânători (15%).
Iniţial a existat o arie avifaunistică de importanţă europeană iniţiat de A.P.M. Mureş, suprapus cu SCI Sighişoara – Târnava Mare pe teritoriul judeţului Mureş, avizat favorabil de CMN al Academiei Române. Ulterior, s-a inclus în aria avifaunistică Podişul Hârtibaciului, care se întinde până la poalele munţilor Făgăraş şi care nu are, conform legii avizul CMN al Academiei Române.
Suprafaţa a devenit imensă, managementul pe toată aria poate fi compromis din această cauză.
Valoarea ariei propuse de A.P.M. în judeţul Mureş ca şi Arie Specială de Protecţie Avifaunistică este justificată prin diversitatea mare de habitate şi microhabitate existente pe unitatea de suprafaţă, ceea ce determină o mare diversitate avifaunistică.
Astfel, sunt prezente habitatele acvatice (zone umede permanente şi temporare), habitatele de pădure, precum şi cele de zone deschise. Pe o secţiune transversală a unei văi, pornind de la plafonul văii există zone inundabile cu stufărişuri pure (Phragmitetum communis) sau în amestec cu arbuşti şi arbori, apoi versanţii de deal cu fânaţe şi pajişti împădurite, iar în partea superioară a dealurilor şi pe coama acestora sunt situate pădurile.
Habitatele acvatice permanente sunt reprezentate de heleşteele de la Brădeni (suprafaţa totală 155.3 ha, suprafaţa totală a luciului de apă 83.8 ha, suprafaţa totală acoperită de vegetaţie macrofită 71.5 ha) şi de bălţiile de la Criş. Dintre speciile importante (Directiva 79/409/CEE, Anexa I) semnalate ca şi cuibăritoare aici sunt: Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Aythya nyroca, Circus aeruginosus, Alcedo atthis şi Porzana porzana. Pădurile sunt situate în special în treimea superioară a versanţilor dealurilor care separă văile şi prezintă o mare heterogenitate, dată de orientarea versan ilor de deal, atât ca şi compoziţie în specii de arbori cât şi ca vârstă a acestora. Cel mai frecvent întâlnit este fagul (Fagus sylvatica), formând făgete pure sau în şleau de amestec, fag cu cvercinee şi carpen. Speciile de păsări importante clocitoare în aceste păduri sunt: Ciconia nigra, Pernis apivorus, Aquila pomarina, Bubo bubo, Picus canus, Dryocopus martius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos medius, Dendrocopos leucotos, Lullula arborea, Troglodytes troglodytes şi Ficedula parva.
Zonele deschise, sunt situate de-a lungul văilor a căror direc ie principală este sud-nord. Zona inundabila a văilor este acoperită de stufărişuri compacte sau in diferite proporţii de amestec cu arbuşti şi arbori, fiind habitate importante în special pentru Porzana porzana şi Crex crex. Pe versanţii de deal se întâlnesc fânaţele, frecvent fiind întâlniţi arbuştii şi mai ales arborii formând pajişti împădurite.
Importante sub aspect conservativ sund pădurile aluviale. Specii importante din aceste habitate sunt: Ciconia ciconia, Caprimulgus europaeus, Picus canus, Dendrocopos syriacus, Lanius colurio şi Lanius minor.
Foto: Mihai Cengher
Suprafaţa: 246357.1 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Albeşti (34%), Apold (100%), Daneş (74%), Saschiz (52%), Sighişoara (33%), Vânători (15%).
Iniţial a existat o arie avifaunistică de importanţă europeană iniţiat de A.P.M. Mureş, suprapus cu SCI Sighişoara – Târnava Mare pe teritoriul judeţului Mureş, avizat favorabil de CMN al Academiei Române. Ulterior, s-a inclus în aria avifaunistică Podişul Hârtibaciului, care se întinde până la poalele munţilor Făgăraş şi care nu are, conform legii avizul CMN al Academiei Române.
Suprafaţa a devenit imensă, managementul pe toată aria poate fi compromis din această cauză.
Valoarea ariei propuse de A.P.M. în judeţul Mureş ca şi Arie Specială de Protecţie Avifaunistică este justificată prin diversitatea mare de habitate şi microhabitate existente pe unitatea de suprafaţă, ceea ce determină o mare diversitate avifaunistică.
Astfel, sunt prezente habitatele acvatice (zone umede permanente şi temporare), habitatele de pădure, precum şi cele de zone deschise. Pe o secţiune transversală a unei văi, pornind de la plafonul văii există zone inundabile cu stufărişuri pure (Phragmitetum communis) sau în amestec cu arbuşti şi arbori, apoi versanţii de deal cu fânaţe şi pajişti împădurite, iar în partea superioară a dealurilor şi pe coama acestora sunt situate pădurile.
Habitatele acvatice permanente sunt reprezentate de heleşteele de la Brădeni (suprafaţa totală 155.3 ha, suprafaţa totală a luciului de apă 83.8 ha, suprafaţa totală acoperită de vegetaţie macrofită 71.5 ha) şi de bălţiile de la Criş. Dintre speciile importante (Directiva 79/409/CEE, Anexa I) semnalate ca şi cuibăritoare aici sunt: Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Aythya nyroca, Circus aeruginosus, Alcedo atthis şi Porzana porzana. Pădurile sunt situate în special în treimea superioară a versanţilor dealurilor care separă văile şi prezintă o mare heterogenitate, dată de orientarea versan ilor de deal, atât ca şi compoziţie în specii de arbori cât şi ca vârstă a acestora. Cel mai frecvent întâlnit este fagul (Fagus sylvatica), formând făgete pure sau în şleau de amestec, fag cu cvercinee şi carpen. Speciile de păsări importante clocitoare în aceste păduri sunt: Ciconia nigra, Pernis apivorus, Aquila pomarina, Bubo bubo, Picus canus, Dryocopus martius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos medius, Dendrocopos leucotos, Lullula arborea, Troglodytes troglodytes şi Ficedula parva.
Zonele deschise, sunt situate de-a lungul văilor a căror direc ie principală este sud-nord. Zona inundabila a văilor este acoperită de stufărişuri compacte sau in diferite proporţii de amestec cu arbuşti şi arbori, fiind habitate importante în special pentru Porzana porzana şi Crex crex. Pe versanţii de deal se întâlnesc fânaţele, frecvent fiind întâlniţi arbuştii şi mai ales arborii formând pajişti împădurite.
Importante sub aspect conservativ sund pădurile aluviale. Specii importante din aceste habitate sunt: Ciconia ciconia, Caprimulgus europaeus, Picus canus, Dendrocopos syriacus, Lanius colurio şi Lanius minor.
Foto: Mihai Cengher
Iazurile Miheşu de Câmpie - Tăureni
ROSPA0050 Iazurile Miheşu de Câmpie - Tăureni
Suprafaţa: 1208.9 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Mihăeşu de Câmpie (9%), Pogăceaua (3%), Sânger (2%), Şăulia (4%), Tăureni (9%), Zău de Câmpie (4%)
Sunt iazuri piscicole situate pe valea Pârâul de Câmpie, în câmpia Transilvaniei. Ferma Zau a fost înfiinţată printre primele iazuri ale comunismului în anii 50 şi are 380 ha luciu de apă iniţial, amplasate în 4 iazuri şi 3 eleştee. Au vegetaţie acvatică cu stuf pe margini eleşteele Miheş şi Răzoare, iar unele (Bujor 1 şi 2) nu au deloc. Ferma Tăureni a fost creată în 1978, este alcătuită din 5 iazuri, ce acumulează în total 280 ha. La eleşteele Tăureni toate iazurile au vegetaţie acvatică cu stuf , chiar vegetaţie lemnoasă cu sălcii, dezvoltate pe margini. Au dezavantajul că sunt situate în apropiere de localităţi de câmpie şi presiunea este semnificativă asupra faunei ornitologice.
Foto: Alexandru Ramadan
Suprafaţa: 1208.9 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Mihăeşu de Câmpie (9%), Pogăceaua (3%), Sânger (2%), Şăulia (4%), Tăureni (9%), Zău de Câmpie (4%)
Sunt iazuri piscicole situate pe valea Pârâul de Câmpie, în câmpia Transilvaniei. Ferma Zau a fost înfiinţată printre primele iazuri ale comunismului în anii 50 şi are 380 ha luciu de apă iniţial, amplasate în 4 iazuri şi 3 eleştee. Au vegetaţie acvatică cu stuf pe margini eleşteele Miheş şi Răzoare, iar unele (Bujor 1 şi 2) nu au deloc. Ferma Tăureni a fost creată în 1978, este alcătuită din 5 iazuri, ce acumulează în total 280 ha. La eleşteele Tăureni toate iazurile au vegetaţie acvatică cu stuf , chiar vegetaţie lemnoasă cu sălcii, dezvoltate pe margini. Au dezavantajul că sunt situate în apropiere de localităţi de câmpie şi presiunea este semnificativă asupra faunei ornitologice.
Foto: Alexandru Ramadan
Eleşteele Iernut - Cipău
ROSPA0041 Eleşteele Iernut - Cipău
Suprafaţa: 454.4 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Iernut (4%)
Sunt eleştee create prin îndiguire, alimentarea cu apă iniţială s-a făcut prin pompare din râul Mureş, aflat în apropiere. În ultima perioadă precipitaţiile sunt cele care ridică nivelul apei periodic, mai ales la eleşteul Iernut. Eleşteele au fost create în anul 1975, Iernut- 2 eleştee cu suprafaţa de 108 ha şi în anul 1983, Cipău - 4 eleştee cu suprafaţa de 57 ha.
Importanţă:
C4 – aglomerări mari de păsări acvatice. Cele două ferme piscicole reprezintă un loc important de popas pentru păsările migratoare din Transilvania, şi adăpostesc regulat între 35000 – 48000 ex. de păsări de apă. În ultimii ani, la Iernut, datorită creşterii sălciilor în mijlocul unuia dintre lacuri s-a format o mică colonie de stârci de noapte (Nycticorax nycticorax), care, pe lângă un managemant adecvat, ar putea creşte în următorii ani. Impactul antropic este mai accentuat la Iernut din cauza deranjului datorită numărului mare de pescari în unele perioade şi probleme legate de managementul bazinelor piscicole, respectiv vânătoarea.
Foto: Neluţu
Suprafaţa: 454.4 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Iernut (4%)
Sunt eleştee create prin îndiguire, alimentarea cu apă iniţială s-a făcut prin pompare din râul Mureş, aflat în apropiere. În ultima perioadă precipitaţiile sunt cele care ridică nivelul apei periodic, mai ales la eleşteul Iernut. Eleşteele au fost create în anul 1975, Iernut- 2 eleştee cu suprafaţa de 108 ha şi în anul 1983, Cipău - 4 eleştee cu suprafaţa de 57 ha.
Importanţă:
C4 – aglomerări mari de păsări acvatice. Cele două ferme piscicole reprezintă un loc important de popas pentru păsările migratoare din Transilvania, şi adăpostesc regulat între 35000 – 48000 ex. de păsări de apă. În ultimii ani, la Iernut, datorită creşterii sălciilor în mijlocul unuia dintre lacuri s-a format o mică colonie de stârci de noapte (Nycticorax nycticorax), care, pe lângă un managemant adecvat, ar putea creşte în următorii ani. Impactul antropic este mai accentuat la Iernut din cauza deranjului datorită numărului mare de pescari în unele perioade şi probleme legate de managementul bazinelor piscicole, respectiv vânătoarea.
Foto: Neluţu
Depresiunea şi Munţii Gurghiului
ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Gurghiului
Suprafaţa: 58 176.7 ha, majoritatea în judeţul Harghita. În judeţul Mureş intră în zona Lăpuşna, valea Secuieu, Seaca
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Chiheru de Jos (21%), Ibăneşti (27%), Sovata (20%).
Situl cuprinde şi zona montană cu păduri din bazinul Mureşului, valea Gurghiului, cca 10000 ha. Zona este bine conservată, turismul este redus. Include rezervaţiile naturale de interes naţional Seaca şi Molidul de rezonanţă Lăpuşna.
Importanţa sitului:
C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 7 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), barză albă (Ciconia ciconia), ieruncă (Bonasa bonasia), cocoş de munte (Tetrao urogallus), minuniţă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum) şi ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus). În pădurile de molid şi în mică parte de fag, din partea adiacentă a Munţilor Gurghiului incluzând şi vârful Seaca găsim efective importante din două specii de bufniţe, o ciocănitoare, cocoşul de munte şi ierunca.
Foto: Alin Andor
Suprafaţa: 58 176.7 ha, majoritatea în judeţul Harghita. În judeţul Mureş intră în zona Lăpuşna, valea Secuieu, Seaca
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Chiheru de Jos (21%), Ibăneşti (27%), Sovata (20%).
Situl cuprinde şi zona montană cu păduri din bazinul Mureşului, valea Gurghiului, cca 10000 ha. Zona este bine conservată, turismul este redus. Include rezervaţiile naturale de interes naţional Seaca şi Molidul de rezonanţă Lăpuşna.
Importanţa sitului:
C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 7 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), barză albă (Ciconia ciconia), ieruncă (Bonasa bonasia), cocoş de munte (Tetrao urogallus), minuniţă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum) şi ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus). În pădurile de molid şi în mică parte de fag, din partea adiacentă a Munţilor Gurghiului incluzând şi vârful Seaca găsim efective importante din două specii de bufniţe, o ciocănitoare, cocoşul de munte şi ierunca.
Foto: Alin Andor
Defileul Mureşului Superior
ROSPA0030 Defileul Mureşului Superior
Suprafaţa: 9514.0 ha, se suprapune cu limitele Parcului natural Defileul Mureşului
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Deda (3%), Lunca Bradului (12%), Răstoliţa (14%), Stânceni (14%)
Aria propusă constă din pădurile bătrâne de amestec fag-molid-brad, respectiv fag şi molid pur, care alcătuiesc o structură compactă şi puţin deranjată. Ca atare ele adăpostesc populaţii semnificative de păsări, reprezentative pentru acest tip de habitat:
C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 9 specii: cocoş de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa bonasia), ciuvică (Glaucidium passerinum), huhurez mare (Strix uralensis), minuniţă (Aegolius funereus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva). Zona este printre primele zece din România pentru trei specii de bufniţe, două specii de ciocănitori, respectiv pentru cocoşul de munte şi ierunca. Aici găsim totodată populaţii însemnate din două specii de muscari.
Suprafaţa: 9514.0 ha, se suprapune cu limitele Parcului natural Defileul Mureşului
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Deda (3%), Lunca Bradului (12%), Răstoliţa (14%), Stânceni (14%)
Aria propusă constă din pădurile bătrâne de amestec fag-molid-brad, respectiv fag şi molid pur, care alcătuiesc o structură compactă şi puţin deranjată. Ca atare ele adăpostesc populaţii semnificative de păsări, reprezentative pentru acest tip de habitat:
C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 9 specii: cocoş de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa bonasia), ciuvică (Glaucidium passerinum), huhurez mare (Strix uralensis), minuniţă (Aegolius funereus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva). Zona este printre primele zece din România pentru trei specii de bufniţe, două specii de ciocănitori, respectiv pentru cocoşul de munte şi ierunca. Aici găsim totodată populaţii însemnate din două specii de muscari.
Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului
ROSPA0028 Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului
Suprafaţa: 85217.2 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Acăţari (67%), Albeşti (4%), Bălăuşeri (16%), Beica de Jos (2%), Bereni (>99%), Chibed (66%), Chiheru de Jos (2%), Coroisâmărtin (1%), Crăciuneşti (48%), Daneş (4%), Eremitu (50%), Ernei (<1%), Fântânele (89%), Găleşti (57%), Gheorghe Doja (7%), Ghindari (91%), Gorneşti (<1%), Hodoşa (81%), Măgherani (>99%), Miercurea Nirajului (45%), Nadeş (74%), Neaua (>99%), Păsăreni (45%), Sângeorgiu de Pădure (78%), Sără eni (54%), Sighişoara (12%), Sovata (7%), Suplac (<1%), Vărgata (75%), Ve ca (78%)
Situl este important pentru că constituie habitatul pentru un număr însemnat de specii de păsări de importanţă comunitară:
C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex)
C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius) – iernat.
Zonă caracteristică de deal care se situează de-a lungul râurilor Târnava Mică şi Niraj. Peisajul are un aspect mozaicat, cu păduri de foioase, pajişti semi-naturale şi terenuri agricole extensive. Impactul uman ca factor negativ apare în pe mod deosebit în practicarea agriculturii pe parcele mari, exploatării forestiere şi construcţiile necontrolate.
Deşi este o zonă relativ des locuită, dispune de habitate valoroase şi o biodiversitate bogată, reflectată în numărul mare de specii importante de păsări cu efective mari. Regiunea este importantă şi pentru iernatul în număr mare a mai multor specii de păsări răpitoare, dintre care amintim şoimul de iarnă.
Foto: Fülop
Suprafaţa: 85217.2 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Acăţari (67%), Albeşti (4%), Bălăuşeri (16%), Beica de Jos (2%), Bereni (>99%), Chibed (66%), Chiheru de Jos (2%), Coroisâmărtin (1%), Crăciuneşti (48%), Daneş (4%), Eremitu (50%), Ernei (<1%), Fântânele (89%), Găleşti (57%), Gheorghe Doja (7%), Ghindari (91%), Gorneşti (<1%), Hodoşa (81%), Măgherani (>99%), Miercurea Nirajului (45%), Nadeş (74%), Neaua (>99%), Păsăreni (45%), Sângeorgiu de Pădure (78%), Sără eni (54%), Sighişoara (12%), Sovata (7%), Suplac (<1%), Vărgata (75%), Ve ca (78%)
Situl este important pentru că constituie habitatul pentru un număr însemnat de specii de păsări de importanţă comunitară:
C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex)
C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius) – iernat.
Zonă caracteristică de deal care se situează de-a lungul râurilor Târnava Mică şi Niraj. Peisajul are un aspect mozaicat, cu păduri de foioase, pajişti semi-naturale şi terenuri agricole extensive. Impactul uman ca factor negativ apare în pe mod deosebit în practicarea agriculturii pe parcele mari, exploatării forestiere şi construcţiile necontrolate.
Deşi este o zonă relativ des locuită, dispune de habitate valoroase şi o biodiversitate bogată, reflectată în numărul mare de specii importante de păsări cu efective mari. Regiunea este importantă şi pentru iernatul în număr mare a mai multor specii de păsări răpitoare, dintre care amintim şoimul de iarnă.
Foto: Fülop
Fânaţele de pe Dealul Corhan - Săbed
ROSCI0079 Fânaţele de pe Dealul Corhan - Săbed
Suprafaţa: 515 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Ceuaşu de Câmpie (6%), Şincai (<1%).
Situl are limtă cu judeţul Mureş.
Suprafaţa: 515 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Ceuaşu de Câmpie (6%), Şincai (<1%).
Situl are limtă cu judeţul Mureş.
Cuşma
ROSCI0051 Cuşma
Suprafaţa: 44636 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Răstoliţa (<1%), Vătava (<1%).
Situl are limtă cu judeţul Mureş.
Suprafaţa: 44636 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Răstoliţa (<1%), Vătava (<1%).
Situl are limtă cu judeţul Mureş.
Râpa Lechinţa
Suprafaţa: 233 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Iernut (2%)
Mozaic de pajişti stepice ponto-panonice de colilie şi de Festuca valesiaca, formate pe soluri scheletice şi slab sărăturoase, habitate preferate ale unor taxoni endemici de lepidoptere: 2 endemisme panonice, respectiv 1 endemism transilvan. Se întâlnesc alte 4 lepidoptere rare. Păşunatul excesiv contribuie la amplificarea fenomenelor de eroziune deosebit de pronunţate în această zonă.
Foto: Bogdan Ilieş
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare
ROSCI0186 Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare
Suprafaţa: 248 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Bălăuşeri (<1%), Daneş (1%), Nadeş (<1%), Sighişoara (<1%)
Sit desemnat în principal pentru conservarea habitatului prioritar 91H0/ arborete pure de stejar pufos. Situl este localizat la limita superioara a habitatului 91H0. Din acest motiv există zone de interferenţă a stejarului pufos cu speciile mezofile (gorun, fag, carpen, tei), existenţa acestui habitat fiind condiţionată de expoziţiile însorite, a naturii substratului litologic şi înclinării mari (peste 35-40 grade). Arealul in care se afla situl este fragmentat în ceea ce priveste categoriile de folosinţă: terenuri agricole, paduri, păşuni, fâneţe. Substratul geologic predominant este reprezentat de marne nisipoase.
Situl cuprinde un mozaic de structuri în ceea ce priveşte habitatul 91H0: arborete pure de stejar pufos, rarişti de stejar pufos, ochiuri stepice şi zone de tranziţie de la stejărete termofile spre arborete cu specii mezofile Situl se remarcă şi prin capacitatea de regenerare a speciei arborescente edificatoare concretizata prin existenta tineretului provenit din sămânţă, drajoni şi lăstari.
În extremitatea estică există urme de trecere şi păşunat de oi. Populaţia de stejari pufoşi este fragmentată, fapt ce îngreunează panmixia. În zonele mai puţin însorite şi mai puţin înclinate, stejarul pufos poate fi concurat cu succes de speciile mezofile cu care se amestecă (tei, carpen, gorun). Cu toate acestea, nucleele de stejar pufos sunt bine individualizate şi viabile, ceea ce garantează existenţa şi perpetuarea acestui tip de ecosistem.
Suprafaţa: 248 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Bălăuşeri (<1%), Daneş (1%), Nadeş (<1%), Sighişoara (<1%)
Sit desemnat în principal pentru conservarea habitatului prioritar 91H0/ arborete pure de stejar pufos. Situl este localizat la limita superioara a habitatului 91H0. Din acest motiv există zone de interferenţă a stejarului pufos cu speciile mezofile (gorun, fag, carpen, tei), existenţa acestui habitat fiind condiţionată de expoziţiile însorite, a naturii substratului litologic şi înclinării mari (peste 35-40 grade). Arealul in care se afla situl este fragmentat în ceea ce priveste categoriile de folosinţă: terenuri agricole, paduri, păşuni, fâneţe. Substratul geologic predominant este reprezentat de marne nisipoase.
Situl cuprinde un mozaic de structuri în ceea ce priveşte habitatul 91H0: arborete pure de stejar pufos, rarişti de stejar pufos, ochiuri stepice şi zone de tranziţie de la stejărete termofile spre arborete cu specii mezofile Situl se remarcă şi prin capacitatea de regenerare a speciei arborescente edificatoare concretizata prin existenta tineretului provenit din sămânţă, drajoni şi lăstari.
În extremitatea estică există urme de trecere şi păşunat de oi. Populaţia de stejari pufoşi este fragmentată, fapt ce îngreunează panmixia. În zonele mai puţin însorite şi mai puţin înclinate, stejarul pufos poate fi concurat cu succes de speciile mezofile cu care se amestecă (tei, carpen, gorun). Cu toate acestea, nucleele de stejar pufos sunt bine individualizate şi viabile, ceea ce garantează existenţa şi perpetuarea acestui tip de ecosistem.
Pădurea Glodeni
ROSCI0154 Pădurea Glodeni
Suprafaţa: 1191 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Ceuaşu de Câmpie (1%), Glodeni (18%), Sântana de Mureş (1%).
Păduri reprezentative şi relativ bine conservate de gorun şi stejar pedunculat cu Acer tataricum, cândva larg răspândite în Podişul Transilvaniei. În pădurile din acest perimetru s-a păstrat o biodiversitate relativ ridicată atât în privinţa florei cât şi a faunei de nevertebrate. Unul dintre cele mai importante habitate ale lepidopterului Euphydrias maturna în Transilvania.
Menţinerea stejarilor vârstnici vor conduce la menţinerea biodiversităţii şi evitarea dispariţiei unor specii caracteristice, importante din punct de vedere biogeografic. Trebuie eliminat păşunatul din interiorul pădurilor.
Foto: Exploratorul
Suprafaţa: 1191 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Ceuaşu de Câmpie (1%), Glodeni (18%), Sântana de Mureş (1%).
Păduri reprezentative şi relativ bine conservate de gorun şi stejar pedunculat cu Acer tataricum, cândva larg răspândite în Podişul Transilvaniei. În pădurile din acest perimetru s-a păstrat o biodiversitate relativ ridicată atât în privinţa florei cât şi a faunei de nevertebrate. Unul dintre cele mai importante habitate ale lepidopterului Euphydrias maturna în Transilvania.
Menţinerea stejarilor vârstnici vor conduce la menţinerea biodiversităţii şi evitarea dispariţiei unor specii caracteristice, importante din punct de vedere biogeografic. Trebuie eliminat păşunatul din interiorul pădurilor.
Foto: Exploratorul
Lacurile Fărăgău - Glodeni
ROSCI0100 Lacurile Fărăgău - Glodeni
Suprafaţa: 235 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Fărăgău (1%), Glodeni (3%), Voivodeni (2%)
Zona este de interes consevativ datorită bunei reprezentativităţi atât sub aspect calitativ cât şi cantitativ a habitatului şi speciilor de floră şi faună specifice ecosistemului de tipul bălţilor de câmpie şi ocrotite prin legea naţională şi Directivele U.E.
Vulnerabilitate: Presiunea antropică se manifestă în special în zona malurilor şi în apropierea acestora, iar principalele activităţi ce introduc disfuncţionalităţi ecosistemului lacustru sunt pescuitul sportiv, pescuitul din barcă, pătrunderea autoturismelor în spaţiile neamenajate în acest sens. Datorită afluxului mare de pescari, măsurile de salubrizare la sfârşit de săptămână sunt ineficiente, în imediata apropiere a luciului de apă menţinându-se uneori deşeuri menajere, atât sub formă dispersată cât şi sub forma unor depozite neamenajate. De asemenea, datorită păşunatului din zonă, malurile sunt afectate prin pătrunderea bovinelor în apă. Dezvoltarea agro-turismului – ca o actuală tendinţă – fără o strategie bazată pe principiul dezvoltării durabile poate periclita în viitor în mod semnificativ regiunea.
Foto: Sebi
Suprafaţa: 235 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Fărăgău (1%), Glodeni (3%), Voivodeni (2%)
Zona este de interes consevativ datorită bunei reprezentativităţi atât sub aspect calitativ cât şi cantitativ a habitatului şi speciilor de floră şi faună specifice ecosistemului de tipul bălţilor de câmpie şi ocrotite prin legea naţională şi Directivele U.E.
Vulnerabilitate: Presiunea antropică se manifestă în special în zona malurilor şi în apropierea acestora, iar principalele activităţi ce introduc disfuncţionalităţi ecosistemului lacustru sunt pescuitul sportiv, pescuitul din barcă, pătrunderea autoturismelor în spaţiile neamenajate în acest sens. Datorită afluxului mare de pescari, măsurile de salubrizare la sfârşit de săptămână sunt ineficiente, în imediata apropiere a luciului de apă menţinându-se uneori deşeuri menajere, atât sub formă dispersată cât şi sub forma unor depozite neamenajate. De asemenea, datorită păşunatului din zonă, malurile sunt afectate prin pătrunderea bovinelor în apă. Dezvoltarea agro-turismului – ca o actuală tendinţă – fără o strategie bazată pe principiul dezvoltării durabile poate periclita în viitor în mod semnificativ regiunea.
Foto: Sebi
Coasta Lunii Cheţani
ROSCI0040 Coasta Lunii Cheţani
Suprafaţa: 830 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Cheţani (3%).
În aceast areal în urma investigaţiilor efectuate de catre membrii Societăţii Lepidopterologice Romîne au fost indentificate 739 de specii de fluturi dintre care o specie este nouă pentru ştiinţă, una nouă pentru Europa, 14 noi pentru fauna României şi multe noi pentru fauna Transilvaniei. S-au indentificat peste 160 de specii de plante. Pentru numeroase specii stepice, habitatele cu caracter stepic din Câmpia Transilvaniei reprezintă extremitatea vestică a arealului de răspândire.
Importanţă: Pante stepice dintre cele mai reprezentative şi mai bine conservate din Transilvania. Floră bogată în elemente caracteristice (Crambe tataria, Iris humilis, etc.). Dintre lepidopterele - grupa cea mai bine studiată dintre nevertebratele - se remarcă în primul rând endemismul Filatima transsilvanella, dar şi o serie de 17 specii rare, deosebit de importante din punct de vedere zoogeographic.
Vulnerabilitate: Impactul negativ al terenurilor agricole înconjurătoare se resimte în primul rând prin acumulările de deşeuri sau prin incendierile ocazionale. În viitor se vor preveni împăduririle de pin şi de salcâm, ce conduc la scăderea drastică a biodiversităţii, ducând în situaţii extreme chiar până la eliminarea completă a vegetaţiei autohtone. Pe anumite porţiuni, în urma păşunatului excesiv se poate observa o ruderalizare pronunţată.
Suprafaţa: 830 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Cheţani (3%).
În aceast areal în urma investigaţiilor efectuate de catre membrii Societăţii Lepidopterologice Romîne au fost indentificate 739 de specii de fluturi dintre care o specie este nouă pentru ştiinţă, una nouă pentru Europa, 14 noi pentru fauna României şi multe noi pentru fauna Transilvaniei. S-au indentificat peste 160 de specii de plante. Pentru numeroase specii stepice, habitatele cu caracter stepic din Câmpia Transilvaniei reprezintă extremitatea vestică a arealului de răspândire.
Importanţă: Pante stepice dintre cele mai reprezentative şi mai bine conservate din Transilvania. Floră bogată în elemente caracteristice (Crambe tataria, Iris humilis, etc.). Dintre lepidopterele - grupa cea mai bine studiată dintre nevertebratele - se remarcă în primul rând endemismul Filatima transsilvanella, dar şi o serie de 17 specii rare, deosebit de importante din punct de vedere zoogeographic.
Vulnerabilitate: Impactul negativ al terenurilor agricole înconjurătoare se resimte în primul rând prin acumulările de deşeuri sau prin incendierile ocazionale. În viitor se vor preveni împăduririle de pin şi de salcâm, ce conduc la scăderea drastică a biodiversităţii, ducând în situaţii extreme chiar până la eliminarea completă a vegetaţiei autohtone. Pe anumite porţiuni, în urma păşunatului excesiv se poate observa o ruderalizare pronunţată.
Sighişoara - Târnava Mare
ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare
Suprafaţa: 85374 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Albeşti (36%), Apold (89%), Daneş (71%), Saschiz (98%), Sighişoara (39%), Vânători (81%)
Cel mai mare sit din regiunea continentală, unde armonioasa convieţuire a comunităţilor cu natura, îndeosebi în trecut a comunităţilor săseşti, a dus la conservarea unei diversităţi biologice remarcabile. Importanţa europeană este deosebită, deoarece aici există ultimele suprafeţe semnificative de pajişti naturale, cu procese ecologice nealterate.
Utilizarea tradiţională a terenurilor a păstrat o diversitate biologică ridicată. Aria este de importanţă interna ională, având în vedere că probabil ultimele pajişti de mare întindere în Europa sunt perfect funcţionabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradiţional a stabilit un echilibru între activităţile umane şi natură, acesta rămânând neschimbată din evul mediu. Studiile efectuate arată că aria cuprinde numeroase specii de faună şi floră, care sunt periclitate la nivel naţional şi internaţional aici fiind incluse:
Floră:
• 10 taxoni vegetali periclitaţi în Europa, incluşi în anexele Directivei Habitate şi ale Convenţiei de la Berna
• 77 taxoni periclitaţi la nivel naţional, incluşi în Lista Roşie naţională
Faună:
• 23 specii de mamifere periclitate în Europa şi protejate prin Directiva Habitate şi Convenţia de la Berna, incluzând lupul, ursul, pisica sălbatică, vidra
• 55 specii de păsări periclitate în Europa, incluse în Directiva Păsări şi Convenţia de la Berna, 76 specii protejate la nivel naţional
• 10 specii de reptile şi amfibieni protejate prin Directiva Habitate şi Convenţia de la Berna, incluzând buhaiul de baltă cu burtă roşie
• 11 specii protejate de peşti prin Directiva Habitate şi Convenţia de la Berna
• 600 specii de fluturi sunt descrise în cadrul acestui spaţiu - 6 fiind protejate prin Directiva Habitate şi Convenţia de la Berna şi 22 protejate la nivel naţional.
În acest spaţiu diversitatea culturilor agricole coexistă cu o bogată biodiversitate naturală, atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ. Aria proiectului cu o populaţie de cca. 19000 locuitori, repartizată în 30 sate puţin extinse în suprafaţă. Populaţia încă trăieşte în strânsă legătură şi peisajul înconjurător, care include pajiştile cele mai bogate ale Europei şi întinsele păduri caducifoliate. Aici există multe habitate şi specii ce sunt în Lista Roşie IUCN şi de asemenea au un statut prioritar în Directiva Habitate, inclusiv cele mai mari populaţii de carnivore mari din etajul deluros (urs şi lup).
Situl este ameninţat de proiectul autostrăzii Oradea–Braşov. Traseul actual al autostrăzii pe cei 20 km din interiorul sitului Natura 2000 pe ruta Daneş-Brădeni, va afecta semnificativ următoarele tipuri de habitate prioritare :
• vegetaţie forestieră panonică cu Quercus pubescens – zona cu cea mai mare densitate din sit
• tufărişuri subcontinentale peri-panonice
şi următoarele specii prioritare:
• ursul (Ursus arctos), respectiv Pernis apivorus A072, specie din anexa I din Directiva Păsări, cu o populaţie însemnată în fânaţele din Fundul Stejărenilor.
Foto: Fülöp, Dénes László
Suprafaţa: 85374 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Albeşti (36%), Apold (89%), Daneş (71%), Saschiz (98%), Sighişoara (39%), Vânători (81%)
Cel mai mare sit din regiunea continentală, unde armonioasa convieţuire a comunităţilor cu natura, îndeosebi în trecut a comunităţilor săseşti, a dus la conservarea unei diversităţi biologice remarcabile. Importanţa europeană este deosebită, deoarece aici există ultimele suprafeţe semnificative de pajişti naturale, cu procese ecologice nealterate.
Utilizarea tradiţională a terenurilor a păstrat o diversitate biologică ridicată. Aria este de importanţă interna ională, având în vedere că probabil ultimele pajişti de mare întindere în Europa sunt perfect funcţionabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradiţional a stabilit un echilibru între activităţile umane şi natură, acesta rămânând neschimbată din evul mediu. Studiile efectuate arată că aria cuprinde numeroase specii de faună şi floră, care sunt periclitate la nivel naţional şi internaţional aici fiind incluse:
Floră:
• 10 taxoni vegetali periclitaţi în Europa, incluşi în anexele Directivei Habitate şi ale Convenţiei de la Berna
• 77 taxoni periclitaţi la nivel naţional, incluşi în Lista Roşie naţională
Faună:
• 23 specii de mamifere periclitate în Europa şi protejate prin Directiva Habitate şi Convenţia de la Berna, incluzând lupul, ursul, pisica sălbatică, vidra
• 55 specii de păsări periclitate în Europa, incluse în Directiva Păsări şi Convenţia de la Berna, 76 specii protejate la nivel naţional
• 10 specii de reptile şi amfibieni protejate prin Directiva Habitate şi Convenţia de la Berna, incluzând buhaiul de baltă cu burtă roşie
• 11 specii protejate de peşti prin Directiva Habitate şi Convenţia de la Berna
• 600 specii de fluturi sunt descrise în cadrul acestui spaţiu - 6 fiind protejate prin Directiva Habitate şi Convenţia de la Berna şi 22 protejate la nivel naţional.
În acest spaţiu diversitatea culturilor agricole coexistă cu o bogată biodiversitate naturală, atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ. Aria proiectului cu o populaţie de cca. 19000 locuitori, repartizată în 30 sate puţin extinse în suprafaţă. Populaţia încă trăieşte în strânsă legătură şi peisajul înconjurător, care include pajiştile cele mai bogate ale Europei şi întinsele păduri caducifoliate. Aici există multe habitate şi specii ce sunt în Lista Roşie IUCN şi de asemenea au un statut prioritar în Directiva Habitate, inclusiv cele mai mari populaţii de carnivore mari din etajul deluros (urs şi lup).
Situl este ameninţat de proiectul autostrăzii Oradea–Braşov. Traseul actual al autostrăzii pe cei 20 km din interiorul sitului Natura 2000 pe ruta Daneş-Brădeni, va afecta semnificativ următoarele tipuri de habitate prioritare :
• vegetaţie forestieră panonică cu Quercus pubescens – zona cu cea mai mare densitate din sit
• tufărişuri subcontinentale peri-panonice
şi următoarele specii prioritare:
• ursul (Ursus arctos), respectiv Pernis apivorus A072, specie din anexa I din Directiva Păsări, cu o populaţie însemnată în fânaţele din Fundul Stejărenilor.
Foto: Fülöp, Dénes László
Călimani - Gurghiu
ROSCI0019 Călimani - Gurghiu
Suprafaţa: 136.657 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Chiheru de Jos (67%), Deda (38%), Eremitu (19%), Gurghiu (15%), Hodac (1%), Ibăneşti (71%), Lunca Bradului (99%), Răstoliţa (99%), Ruşii-Munţi (<1%), Sovata (68%), Stânceni (94%), Vătava (25%)
Existenţa pădurilor naturale compacte pe mari întinderi (peste 100.000 ha) a contribuit la existenţa unei diversităţi biologice remarcabile şi reprezentative pentru munţii vulcanici din Carpaţi. Având aşezări umane, doar în defileul Mureşului, arealul nu a fost alterat semnificativ de activitatea antropică şi s-a păstrat diversitatea naturală a habitatelor şi a speciilor. În această regiune există una dintre între cele mai importante populaţii şi centre genetice pentru carnivore din Carpaţi – urşi, lup şi râs, respectiv o concentrare semnificativă a speciilor de floră şi faună ocrotite prin legea naţională şi Directivele U.E.
Există o presiune semnificativă asupra pădurilor datorită retrocedării terenurilor foştilor proprietari. Amenajamentele silvice nu respectă întocmai normele silvice în vigoare privind tratamentele de regenerare prevăzute pentru condiţii de pante mari, ducând la distrugerea unei părţi însemnate a structurii pădurilor naturale, unele cvasivirgine, virgine. Nu s-a eliminat în munţii Gurghiului păşunatul în pădure, cu consecinţe negative asupra speciilor de faună sălbatică. Braconajul este sub control, dar schimbarea proprietarilor de păduri poate prezenta premise noi reapariţiei acestui fenomen.
Dezvoltarea turismului fără o strategie bazată pe principiul dezvoltării durabile poate periclita în viitor în mod semnificativ regiunea. Situl Natura 2000 va putea fi instrument eficient de conservare a naturii pe suprafete mari. Conform OM 776 / 2007 pentru toate proiectele şi programele planificate în situri Natura 2000 s-a cerut raport de mediu, respectiv raport de evaluare a impactului asupra mediului cu evidenţierea speciilor şi/sau tipurilor de habitate de interes comunitar pentru a căror conservare s-a declarat situl respectiv si propuneri de măsuri de reducere a impactului asupra acestora, măsuri de conservare si/sau măsuri compensatorii, după caz.
Foto: Fülöp, Neluţu Grecu
Suprafaţa: 136.657 ha
Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Chiheru de Jos (67%), Deda (38%), Eremitu (19%), Gurghiu (15%), Hodac (1%), Ibăneşti (71%), Lunca Bradului (99%), Răstoliţa (99%), Ruşii-Munţi (<1%), Sovata (68%), Stânceni (94%), Vătava (25%)
Existenţa pădurilor naturale compacte pe mari întinderi (peste 100.000 ha) a contribuit la existenţa unei diversităţi biologice remarcabile şi reprezentative pentru munţii vulcanici din Carpaţi. Având aşezări umane, doar în defileul Mureşului, arealul nu a fost alterat semnificativ de activitatea antropică şi s-a păstrat diversitatea naturală a habitatelor şi a speciilor. În această regiune există una dintre între cele mai importante populaţii şi centre genetice pentru carnivore din Carpaţi – urşi, lup şi râs, respectiv o concentrare semnificativă a speciilor de floră şi faună ocrotite prin legea naţională şi Directivele U.E.
Există o presiune semnificativă asupra pădurilor datorită retrocedării terenurilor foştilor proprietari. Amenajamentele silvice nu respectă întocmai normele silvice în vigoare privind tratamentele de regenerare prevăzute pentru condiţii de pante mari, ducând la distrugerea unei părţi însemnate a structurii pădurilor naturale, unele cvasivirgine, virgine. Nu s-a eliminat în munţii Gurghiului păşunatul în pădure, cu consecinţe negative asupra speciilor de faună sălbatică. Braconajul este sub control, dar schimbarea proprietarilor de păduri poate prezenta premise noi reapariţiei acestui fenomen.
Dezvoltarea turismului fără o strategie bazată pe principiul dezvoltării durabile poate periclita în viitor în mod semnificativ regiunea. Situl Natura 2000 va putea fi instrument eficient de conservare a naturii pe suprafete mari. Conform OM 776 / 2007 pentru toate proiectele şi programele planificate în situri Natura 2000 s-a cerut raport de mediu, respectiv raport de evaluare a impactului asupra mediului cu evidenţierea speciilor şi/sau tipurilor de habitate de interes comunitar pentru a căror conservare s-a declarat situl respectiv si propuneri de măsuri de reducere a impactului asupra acestora, măsuri de conservare si/sau măsuri compensatorii, după caz.
Foto: Fülöp, Neluţu Grecu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)