Suprafaţa: 7700 ha
Acces: Accesul pe Valea Gurghiului se face pe drumul judeţean Reghin-Lăpuşna. Accesul de la Sovata se face prin drumurile forestiere Sebeş, Sovata, Nirajul Mic, Nirajul Mare.
Tipul rezervaţiei: Mixtă
Aspecte geologice / geomorfologice
Pădurile sunt situate în Munţii Gurghiului din grupa central-vestică a Carpaţilor Orientali Din punct de vedere geologic, zona aparţine pliocenului superior cu carapacea formată din produsele fazei levonţiene puternic dezvoltată, Munţii Gurghiului fiind de natură vulcanică. Erupţiile cu andezite şi conglomeratele respective au început în Dacian şi Devanţian, continuând în Cuaternarul inferior. Dacitele sunt roci mai vechi care reprezintă o fază Sarmatică inferioară cu care se consideră că au început erupţiile vulcanice. Unitatea geomorfologică dominantă în această zonă este versantul - configuraţia terenului fiind în cea mai mare parte ondulată. Caldera vulcanică, străjuită de vârfurile Tătarca 1655 m, Seaca Mare 1777 m, Seaca Mică 1732 m şi Poiana Sirod 1229 m, este tipică pentru caracterizarea erupţiilor vulcanice. Pereţii interiori calderei vulcanice sunt foarte abrupţi, cu scurgeri de lespezi iar forma este circulară, cu o deschidere spre Valea Secuieu. Înclinarea medie a versanţilor în zona protejată este de peste 25° iar expoziţia generală parţial însorită şi umbrită, dar din cauza reţelei geografice, apar expoziţii variate dând aspectul unui relief frământat. În jurul vârfului Seaca, spre bazinul Nirajelor se întâlneşte un platou.
Aspecte hidrologice
Reţeaua hidrografică este bogată şi este formată din mai multe văi principale:
• Secuieu cu afluenţii: Arsurii, Maghiarul, Tătarca Mică, Tătarca Mare, Găineasa, Frăsileasa, Seaca Mare, Seaca de Mijloc, Seaca Mică, pârâul Ciobanului, pârâul Corelarii, Sebeşul Mic, Sebeşul Mare cu afluenţii: pârâul Coliba, pârâul Cocoşul, Capra, pârâul Arsuri, pârâul Sebeş-Moldova şi pârâul Călinului.
• Nirajul Mare şi Nirajul Mic
• Pârâul Sebeş şi pârâul Sovata din bazinul Târnavelor
Aspecte climatologice
Climatul este de tip continental, caracteristic subtipului de climat al munţilor mijlocii. Temperaturile medii anuale sunt de 4°C, luna cea mai rece este ianuarie cu -5°C , luna cea mai caldă este iulie cu +18°C. Primăvara, temperatura medie este de 9°C, iar toamna 6°C. Iarna are o durată relativ lungă, stratul de zăpadă acoperă solul în mod continuu, începând din luna decembrie şi până la sfârşitul lunii martie. Precipitaţiile medii anuale sunt în jur de 800-1000 mm, cu un maxim în luna iunie şi un minim în februarie. Frecvent se înregistrează geruri timpurii şi târzii. Regimul eolian este caracterizat printr-o frecvenţă mare a vânturilor din N-NE, din direcţia Munţilor Călimani. Frecvenţa şi intensitatea acestor vânturi se concretizează în doborâturile de vânt înregistrate în ultimul deceniu.
Vegetaţie
Ecosistemul determinant al ariei protejate este cel forestier. Pădurile sunt caracteristice etajului fitoclimatic al munţilor mijlocii, tipul de staţiune predominant fiind cel montan de molidişuri (65%). Factorii ecologici determinanţi sunt altitudinea, condiţiile de sol, panta versanţilor şi expoziţia, care au determinat ca majoritatea arboretelor să fie de productivitate mijlocie. În etajul montan de amestecuri (35%) se găsesc predominant arboretele de productivitate superioară. Ca formaţii forestiere predomină molidişurile pure (68%), urmate de amestecuri de molid, brad şi fag (22%) şi molideto-făgetele (9%). Pădurile natural fundamentale în bazinul Gurghiului reprezintă 51%, pădurile artificiale de productivitate superioară şi mijlocie 39%. Pădurile natural fundamentale în bazinul Nirajelor reprezintă peste 72%. Extinderea pădurilor artificiale a fost posibilă datorită politicii de extindere a răşinoaselor din regimul trecut. Pădurile de limită fiind caracterizate printr-o deosebită fragilitate ecologică şi îndeplinind funcţii multiple (antierozionale, hidrologice, climatice) au fost amenajate în regim de conservare deosebită. Pădurile de interes ştiinţific şi de ocrotire al genofondului şi ecofondului forestier sunt reprezentate de arboretele considerate rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere, respectiv de pădurile destinate ocrotirii cocoşului de munte. În anul 1995 pădurile din zona Seaca au fost afectate de doborâturi masive datorate vânturilor puternice. Exploatarea doborâturilor a fost mult întârziată, din care cauză se observă înmulţirea în masă a dăunătorilor biotici ai pădurilor, care atacă la răşinoase între scoarţă şi lemn.
Fauna
Fondul de vânătoare din Lăpuşna a fost fond de vânătoare al coroanei regale iar în vechiul regim a fost fond de vânătoare prezidenţial. Din această zonă s-au recoltat mai multe trofee de valoare mondială la cerbi, urşi, lupi. Zona reprezintă şi în prezent un interes cinegetic deosebit, dar este afectat grav de braconaj. Instituirea regimului de vânătoare controlată prin crearea rezervaţiei peisagistice va putea contribui la refacerea efectivelor într-un habitat favorabil vânatului mare. Fauna este reprezentativă pentru zona pădurilor din munţii mijlocii, cu efective de cerbi, căpriori, urşi, mistreţi, râs, lup, cocoşi de munte. Pentru ocrotirea cocoşului de munte sunt delimitate suprafeţe de pădure cu destinaţie specială. În pâraiele rezervaţiei cu capacitate biogenetică bună se găseşte păstrăvul indigen, păstrăvul fântânel şi păstrăvul curcubeu. Pâraiele oferă condiţii de relief variate cu porţiuni mai deschise sau mai înguste, cu unele abrupturi, existând condiţii excelente de recreere şi agrement prin pescuit.
Fotografii de Vlad Chindea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu