Broasca râioasă verde

Bufo viridis

Phylum: Chordata
Clasa: Amphibia
Ordinul: Anura
Familia: Bufonidae

Broasca râioasă verde
Are formă masivă, îndesată, lungime 7-10 cm; femela este ceva mai mare. Botul este scurt şi turtit, pupila este orizontală. Timpanul este vizibil, dar mult mai mic decât ochiul. Primul deget anterior e puţin mai lung decât al doilea. Degetele posterioare sunt palmate până la 1/2 sau 2/3. Spatele prezintă negi plaţi, neregulaţi, evident poroşi, răspândiţi neregulat, cei mai mari având vârful roşu. Paratoidele au formă de rinichi sau alte forme şi dimensiuni variate. Masculii au un sac vocal mare, care umflat depăşeşte ca volum capul. Orăcăie în cor, sunetul fiind greu de confundat, ca un tril neîntrerupt. În perioada de reproducere, la masculi apar calozităţi nupţiale pe primele trei degete ale membrului anterior.

Masculul are pete verzui deschis pe fond întunecat; la femele apar pete întunecate pe fond deschis. Uneori spatele are o linie vertebrală galbenă, ventral alb-uniform sau cu pete negre.

Se reproduce în orice ochi de apă, permanent sau temporar, inclusiv ape salmastre. Reproducerea durează de la sfârşitul lui martie până în iunie. Specie cu activitate nocturnă, doar juvenilii fiind activi şi în timpul zilei. Are un mare potenţial de dispersie, efectuând migraţii la distanţe mari, în special indivizii tineri. Este mai acvatică decât Bufo bufo, ceva mai sprintenă, sare şi se caţără cu agilitate.
Poate fi frecvent observată în zonelel rurale vânând insecte noaptea în jurul stâlpilor pentru iluminat. Iernează pe sub muşchi, în tufişuri, sub pietre. Specie euritropă, este prezent aproape pretutindeni, fiind rezistentă la uscăciune, apă salmastră şi poluare. Astfel, populează cu succes zonele stepice secetoase (Dobrogea şi Bărăganul) şi este frecvent găsită pe malul mării şi al lacurilor sărate. Prezentă în majoritatea localităţilor sau în jurul acestora. Este găsită la altitudini cuprinse între 0-1700 m. Este o specie termofilă, de aceea la altitudini peste 1000 m este mult mai rară.