Şopârla de munte

Lacerta vivipara

Phylum: Chordata
Clasa: Reptilia
Ordinul: Squamata
Familia: Lacertidae

Şopârla de munte
Are lungimea totală la mascul 12-15 (rar 17) cm, din care coada 6-9 cm; femela până la 18 cm, din care coada 10 cm; 25-38 squame, obişnuit carenate, rar netede; 6-8 şiruri longitudinale de gastrostege; 5-15 pori femurali de fiecare parte. Nările, aşezate între 2-3 plăci, nu se ating de rostral. Prezintă un postnazal (foarte rar două). Un loreal anterior se atinge cu fronto-nazalul. Anterior subocularului, sunt 3-5 supralabiale, 2-4 temporale în contact cu parietalele. Occipitalul e mic, pliul gâtului uşor marcat sau absent. Sunt 12-22 granule între colier şi a treia pereche de plăci ale bărbiei, în linie dreaptă. Colierul e format din 7-12 solzi, cu marginea denticulată. Solzii spatelui sunt hexagonali sau ovali mai mult sau mai puţin imbricaţi, iar cei codali mari, dorsal puternic carenaţi şi ascuţiţi posterior. Coada e groasă, la mascul lăţită la bază.

Adulţii sunt cafeniu-cenuşii sau negricioşi, gălbui sau roşietici, cu pete mici, clare, care pot forma serii longitudinale sau desene întunecate. Masculii au frecvent cu o dungă neagră pe şira spinării şi o dungă laterală clară mărginită întunecat sau o bandă întunecată mărginită cu gălbui, portocaliu sau rumeniu. Femelele sunt pătate dorsal mult cu negru, galben sau portocaliu până la roşu-cafeniu; ventral, masculii sunt portocalii sau galben-şofranii mult pătaţi cu negru, iar femelele galbene sau portocalii şters sau uşor pătate cu negru. Puii, la naştere, au spatele cafeniu-negricios sau aproape negru, uniform sau cu pete gălbui, iar ventral cenuşiu întunecat; această coloraţie poate persista la adult. În mod excepţional se întâlnesc adulţi cu spatele complet cafeniu (var. carniolica) sau negru-cenuşiu (var. nigra).

Trăieşte în zona submontană şi montană a Carpaţilor, urcând până la 2300 m, prin pajişti şi păşuni alpine, preferând locurile umede şi slab încălzite. Se ascunde pe sub pietre, scoarţa copacilor, prin găuri, sub rădăcini. În funcţie de latitudinea şi altitudinea arealului pe care îl populează, reapare primăvara prin aprilie-mai; împerecherea are loc în mai-iunie. Se hrăneşte cu diferite insecte, păianjeni, râme, melci, omizi. Se reproduce prin ovoviviparitate în toiul verii. Împreună cu Vipera berus şi Rana temporaria urcă cel mai la nord în latitudine şi cel mai sus în altitudine.