Şarpele de alun

Coronella austriaca

Phylum: Chordata
Clasa: Reptilia
Ordinul: Squamata
Familia: Columbridae

Şarpele de alun
Are lungimea totală 65-75 cm, din care coada 14-16 cm; 19 (foarte rar 21) rânduri de squame netede; 153-199 gastrostege; A divizată (1/1), rar întreagă; 7 (rar 8) supralabiale, a 3-a şi a 4-a sau a 4-a şi a 5-a ating ochiul; 2+2 sau 2+3 (foarte rar 1+2) temporale; 1 (rar 2) preoculare. Botul este mai mult sau mai putin proeminent. Rostralul este vizibil de sus, frontalul e alungit şi separat larg de preocular.

Coloraţia dorsală este la mascul galbenă sau roşie cafenie, iar la femelă cenuşie-cafenie până la măslinie. Ventral, la mascul este galbenă sau roşie-galbenă, posterior mai întunecată, uneori lăptos-murdară; la femelă, în general cenuşie, cu gâtul ceva mai deschis. De la nări sau de la ochi către colţurile gurii, apare o dungă cafenie întunecată, laterală, care se continuă puţin pe laturile gâtului. Pe ceafă o este pată mare, cafeniu întunecat, cu irizaţii albastre violete (după năpârlire), terminată uneori cu două dungi longitudinale, scurte. Dorsal apar două rânduri de de pete cafenii, de mărimea unui solz; adesea apar şi pe laturi. Ochii sunt mici, cu irisul cafeniu. Tinerii au pata de la ceafă neagră, cu irizaţii puternice, cu desene dorsale foarte clare, iar ventral roşu cărămiziu. După forma petelor de pe corp, se disting unele varietăţi de culoare: var. quadrilineata, cu 4 dungi longitudinale slab delimitate în continuarea petelor din regiunea cefei; var. leopardina, cu petele de pe spate uneori mai mari; var. fasciata, cu petele de pe spate contopite transversal; var. marginata, cu petele contopite longitudinal, rareori apar exemplare complet negre sau albicioase; var. immaculata, cenuşiu-cafenie, fără pete.

Trăieşte prin locuri calde şi uscate, însorite, mai rar prin locuri umede. Se hrăneşte cu cărăbuşi, şopârle mici, pui de şerpi şi mai rar cu şoareci de câmp şi păsărele. Iernarea începe prin septembrie-octombrie şi se termină prin martie-aprilie. Prima acuplare se produce prin aprilie-mai, iar a doua prin august. Specii ovovivipare, rar vivipare; femela depune prin august şi octombrie cate 2-15 pui. Se reproduce după 4 ani. Vara năpârleşte de 4 ori. După aspect este confundat cu vipera. Este neveninos, dar foarte agresiv. Trăieşte până la 8 ani. Este răspândit în toată Europa; la noi este o specie comună.